Bucurestiul in graba
Andrei Dinca | 12.07.2009 | 7 comentarii | adauga comentariu
Bucuresti,Romania,2009. Intr-o capitala europeana in care contrastele se pot observa la tot pasul, bucurestenii, dar si turistii ce fac slalom permanent printre minunatiile de toate felurile ale orasului lui Bucur, pot trai « the time of their life ».
Totul se invarte intr-o sfera a cunoasterii, a imaginilor fugare, a tot ceea ce inseamna vechi si nou. Labirintul bucurestean te poate duce in oricare parte a sa, lasandu-te sa-l cunosti asa cum iti doresti. Daca insa te grabesti si totusi vrei sa traiesti experienta unei capitale europene in devenire tot ceea ce trebuie sa faci este sa-ti incepi periplul pe malurile Dambovitei, raul ce strabate orasul de la un capat la celalalt. Orasul vechi se dezvolta de-a lungul Dambovitei. Plimbandu-te pe Lipscani, asta dupa ce probabil ai plecat din Piata Unirii si ai trecut pe langa Hanul lui Manuc sau pe langa zidurile Curtii Vechi poti sa te ratacesti pe strazile vechi ce-ti aduc aminte de trecutul interbelic si de farmecul discutiilor politice intre diversi oameni mai mult sau mai putin influenti ai vremurilor de mult apuse. O data ce iesi din aceasta capcana a timpului n-ai cum sa ratezi privelistea oferita de Casa Poporului asa cum este cunoscuta de marea majoritate. Cea mai mare cladire ca suprafata din Europa si a doua din lume, dupa Pentagon, este cea care cu siguranta iti va atrage privirile prin impresionanta-i arhitectura. Daca ai putin ragaz te poti aventura si s-o vizitezi si sa descoperi de data aceasta un labirint launtric. Holurile interminabile si salile infinite te vor face sa te simti ca un pitic intr-o lume a imensitatilor. Daca insa te inscri in categoria grabitilor iti poti continua drumul de-a lungul malurilor betonate pe langa parcurile si cladirile ce alterneaza fatade prafuite cu luciul termopanelor proaspat puse, insa cele doua se completeaza formand un tot unitar. Trecand de podurile ce asigura traversarea Dambovitei se creaza legaturi cu diferite zone bucureste in care plimbarea poate continua. Te poti indrepta fie spre Academia Militara, fie spre Opera si Ateneu ajungand din nou in zona centrala. Daca ai fost prins in sarpele traficului bucurestean a carui coada se intinde la nesfarsit in anumite momente ale zilei te poti lasa prada imaginilor pe care un astfel de oras ti le poate oferi. Totul se invarte intr-o sfera a schimbarii in care trecutul nu poate fi uitat, farnecul taindu-ti de-a dreptul resiratia. Poate ca ai terminat de admirat partea centrala si doresti sa evadezi dintr-o astfel de lumea, care pana la urma nu este accesibila oricui. Astfel te poti trezi pe drumul spre munte, t recand pe langa Arcul de Triumf sau pe langa ceea ce noua ne place sa spune ca este oaza de ruralism intr-un urban oarecum exagerat, Muzeul Satului. Si totusi spre iesire nu poti rata Fantana Miorita, proaspat renovata, dar nici cladirile nou-construite in care modernul este prezent la tot pasul. Zona buisness este in plina expansiune incepand sa semene cu o zonele de birouri ale oricarei metropole europene ce se respecta. Aici « the power of european customer » este cel mai bine reliefata, toti cei care lucreaza acolo transforandu-se in niste adevarati Europeni, fapt ce implica si un consum european. Din aceasta zona consumatorul european isi incepe sfera de influenta asupra consumatorului roman. Trecand de bariera aeroporturilor bucurestene ajungi in judetul Ilfov unde resturi ale Codrului Vlasiei strajesc drumul national 1.
Asadar Bucurestiul ramane inima tarii, in care contrastul dintre vechi si nou creaza o atmosfera unica, micile deficiente palind in fata tuturor partilor interesante ale acestui oras. Poate pentru cei care nu traiesc zi de zi aceasta atmosfera si pentru cei care uita sa o traiasca, aceasta zona a tarii este doar o adunatura de influente mai bune sau mai proaste, insa noi ii putem asigura ca lucrurile stau cu totul altfel, parerea lor fiind nefondata.
comentariile voastre
TropaTrop | 22 Iulie 2009 17:08
Capitala europeana in devenire... pentru ca mai are ceva de lucru, cam multisor... Ca orice roman care nu s-a nascut in Bucuresti, dar a fost nevoit sa se mute aici, l-am urat intai, pentru ca mai apoi sa descopar ca mi-a intrat sub piele si n-as mai putea trai in linistitul oras de provincie de unde am venit.
Cladirile ca si cladirile... dar oamenii dau tot farmecul (!). Mersul alert de la metrou, injuraturile din autobuz cand e cald si cineva te inghionteste... Bucurestiul e orasul unde se strang multe valori, dar care, dincolo de orice, te invata sa te lupti - pentru un loc de stat jos, pentru un job, pentru un salariu... ce conteaza! Lectii care se prind, vrei nu vrei, chiar si de cei care nu au predispozitie spre asa ceva.
andrei | 27 Iulie 2009 19:38
"povestea" asta s-a nascut din cu totul alte motive decat cele ale blogului acesta. Am fost la un concurs pe teme de protectia consumatorului si una din probe era promovarea zonei din care esti. N-are nicio legatura cu protectia consumatorului sau ceva de genul asta, dar vreau sa stiti ca scopul acestei insiruiri este promovarea bucurestiului si evidentierea partilor bune. sunt perfect de acord cu ideea conform careia componenta umana ofera si mai multa originalitate.
symy | 27 Iulie 2009 20:31
..Cel mai bun comentariu despre Bucuresti!!..Cu siguranta pe mine m-ai impresionat si din tot ce citesc pe sit-uri despre acest subiect,ma face mandra ca m-am nascut intr-o astfel de capitala:X:X..
Bafta in continuare la concursuri..esti f.talentat!
Miru | 27 Iulie 2009 22:15
Congraaats, Andrei!
Ai reusit sa reliefezi partile cat mai pozitive ale Bucurestiului si sa ne amintesti ca traim intr-un oras superb, dar care nu este valorificat indeajuns.
Andrei T. | 03 August 2009 11:12
(Urmează un comentariu mai pesimist:)
Da, Bucureștiul este un oraș al contrastelor. Pe oricare stradă centrală poți descoperi minunate clădiri secol 19-20, bogate în ornamente grațioase ce amintesc de epoci destul de prospere ale orașului în ciuda degradării lor continue. La doi pași de acestea întotdeauna se vor afla așa zisele clădiri moderne, din sticlă și oțel, de cel putin 4 ori mai înalte, care de cele mai multe ori sunt niste monstruozitati arhitecturale. In niciun oras occidental nu cred ca exista atat de multe monstruozitati care distrug picul de vechi rămas (eroic) al acestui oraș... Si asta nu ar fi nimic cand ne gadim ca cele vechi vor disparea din pricina ignorantei unora, iar monstruozitatile haotice noi vor ramane pe acelasi loc cat om trai noi, urmasii nostri si urmasii urmasilor nostri. Ma doare sufletul cand ma gandesc la viitorul acestui oras. Ce va mai ramane din el ... Casa poporului (cea mai kitschoasa cladire din bucuresti) și unele aberatii arhitecturale?
Ma rog cred ca ati inteles ideea. Deviza mea este:
Explorati astazi ce a mai ramas din orasul vechi (si nu va limitati doar la zona Lispcani, zona veche se extinde mult mai mult de atat...) caci maine multe dintre acestea nu vor mai fi :D!
[Si nu, nu cred ca vreodata cu mentalitatea specific romaneasca orasul Bucuresti va deveni o adevarata capitala europeana...]
delo | 12 Aprilie 2010 20:27
sa fim seriosi...un gunoi de oras
aschiutta | 07 Mai 2010 14:29
Salut, esti interesant/a de un schimb de link/banner cu www.aschiutta.com ? Daca da astept raspuns. Te salut si o zi buna in continuare.

















