Ioanid

[I]“Bucureştiul, îndeosebi, are cele mai toxice amurguri, în toate anotimpurile. E greu să rămâi singur, să nu te îndrăgosteşti, să nu-ţi cauţi pereche într-un astfel de oraş, în care soarele se stinge cu atâta melancolie...”[/I]

Am închis cartea şi am sărit din leaganul pe care-l ocupasem abuziv, alături de singura fetiţă rătăcită în Grădina Icoanei la o asemenea oră matinală. Deşi se luminase bine de ziuă, norii întunecau fiecare copac, băncă sau fir de iarbă. Cu o seară înainte, o furtună răutăcioasă smulsese frunze pe care apoi le împrăştiase alandala pe alei.

Mă gândeam că Eliade idealizează puţin realitatea – la altă concluzie nu aş fi putut să ajung dupa o zi începută, la primele ore, într-un autobuz ticsit , continuată pe străzile reci, printre oameni grabiţi, agitaţi, şi apoi în forfota de pe culoarele Academiei de Studii Economice. Cumva, romantismul apusului descris era estompat, în ochii mei, de priveliştea jalnică oferită de blocurile scorojite, şi de antenele care parcă se adunau la taifas pe acoperişurile lor.

Am ieşit din parc şi am decis să hoinăresc pe străzi, fără o ţintă precisă, pentru o vreme. In fond, orele de curs puteau aştepta o zi. Sau două zile. Sau o săptămână...

Şi astfel, m-am plimbat cu tramvaiul 21 pe Calea Moşilor, privind cu interes clădirile vechi, cum se chinuiau să nu se prăbuşească sub povara amiezii. M-am jucat cu veveriţele care poposiseră lângă Facultatea de Medicină, să descreţească frunţile studentelor serioase. Am parcurs de la un capăt la altul bulevarduri largi, ale căror nume nu-mi erau familiare, admirând din mers noile locuri de joacă pentru copii, ca nişte jocuri de lego viu colorate. Am îngenunchiat in biserici mirosind vag a tămâie, descoperind uneori cate o cruce de piatra innegrită de ploi şi de timp. Fecioara din Biserica Bărăţia m-a privit printre gratiile porţilor închise, ca pe un copil care a făcut o poznă. În metrou, o blondă îmbrăcată în negru şi-a muşcat lasciv degetele, în timp ce se îndrepta spre ieşire.

Am intrat în Biblioteca Mihail Sadoveanu, am imprumutat cărţi cu paginile îngălbenite, am admirat bijuteriile din micile magazine de lângă Piaţa Amzei şi am cumpărat crini mari, ameţitor de parfumaţi.

M-am plimbat şi pe Calea Victoriei, uşor intimidată şi in acelaşi timp atrasă de eleganţa ei desuetă, cu privirile atrase de câte o frumoasă desprinsă dintr-o alta epoca, grăbindu-se spre Palatul Cantacutino.

Într-un târziu, paşii m-au purtat înapoi spre Piaţa Romană şi apoi în Grădina Icoanei. Am traversat o piaţetă pustie, încadrată de case impunătoare, şi am descoperit întâmplător Parcul Ioanid.

M-am simţit precum Alice, când a descoperit lumea din spatele oglinzii...

Între timp, florile fragile de zarzăr se scuturaseră, şi într-un colţ am văzut nişte magnolii cărnoase, roz. M-am regăsit printre stropii poznaşi care săreau din fântâna din mijlocul lacului până pe podul cu marginile stilizate, imitând trunchiuri de copac, sau printre pietrele imense, roase de timp, presărate pe marginile aleilor si lângă statuia enigmatică a unui pictor, cu o paletă de culori în mână.

Altădată, am citit romanele lui Nedelcovici şi am revăzut de zeci de ori, cu ochii minţii, la fiecare fereastră, lumânări aprinse ce luminau un tango nocturn pe aleile pietruite...

Mi-am dat seama că poţi iubi Bucureştiul ca pe un oraş deosebit, cu un farmec aparte, mai degrabă decât ca pe o metropolă şic, strălucitoare. Ca îl iubesc in acelaşi fel personal, intim, în care un bărbat preferă o femeie ale cărei priviri îi spun doar lui ceva, unei frumuseţi glossy, de revistă, sau în acelaşi fel ţi-e dragă o păpuşă a copilăriei mai mult decât o păpuşă Barbie nou-nouţă.

Am realizat că iubesc Bucureştiul ca pe un complice, pentru micile detalii pe care mi le scoate în drum, în fiecare zi – şi trebuie doar să fiu atentă, ca să le disting din cotidian...

Spre seară, m-am ridicat de pe banca din Parcul Ioanid spunându-mi că, nuanţând puţin, Eliade avea dreptate: chiar şi numai datorită apusurilor, e imposibil să nu te îndrăgosteşti [I]de Bucureşti[/I]...

comentariile voastre

adauga comentariu

Scrie parerea ta:

nume:

email:

http://website:

comentariu:

cod verificare:

Nota: Mesajele cu un continut discriminatoriu, rasist, obscen, injurios, de instigare la violenta sau de promovare comerciala vor fi sterse.